Timpul zboară pe lângă mine, uneori fără să conştientizez asta. Dar am început să-mi dau seama când se întâmplă acest lucru. Se întâmplă pentru că am devenit mai atenta. Observ detaliile. Privesc profund. Conştientizez. Şi când se întamplă…poate să-mi placă sau poate să-mi displacă. Mai rău este că nu eu aleg asta…
Am reuşit să-mi stăpânesc emoţiile, mi-ar plăcea să pot stăpâni şi timpul…pentru că el este singurul care îmi intensifică emoţiile. Mi s-a întâmplat să pot face asta…. dar de fiecare dată, în mod involuntar… Cu toţii ştim, cu cât te uiţi mai des la ceas, cu atât trece mai greu şi cu cât iţi doreşti să opreşti timpul în loc pentru câteva secunde, cu atât se şi sfarşeşte…în câteva secunde. Întotdeauna timpul ne-a pus probleme. “Dacă aş mai fi avut puţin timp…/ Dacă aş mai fi avut o zi la dispoziţie…/ Dacă m-ai mai fi aşteptat pentru puţin timp…/ Dacă aş fi ajuns la timp…/ Dacă mi-ai mai acorda mai mult timp…/ Dacă am lăsa să treacă puţin timp…/ Dacă, dacă, dacă, dacă… Cum ar fi dacă? Altfel…sunt sigur. Cum ar fi dacă ne-am întoarce în timp şi am putea schimba viitorul şi actualul prezent? Cum ar fi dacă am putea să ne întoarcem în timp şi să ne reparăm greşelile? Cum ar fi dacă ne-am întoarce în timp, pentru a face alegerea potrivită? Cum ar fi dacă am călători în viitor pentru a vedea pe ce căi am apucat-o? Cum ar fi dacă…
Fiecare om are propia maşină a timpului. Călătoreşte în trecut cu amintirile şi în viitor cu visurile.

Pe curând.